Fermierii din Catalunya vor vinde lapte la “pompe de alimentare” automate

• Autor: Olivera Taban
• Data: 24 mar 2009
• 74 afişări

• Mărime text:

  -+
• Trimite unui prieten
• Print

Producătorii de lapte s-au adaptat noilor tehnologii. Începând cu luna aprilie, în Catalunya vor fi disponibile “pompe de alimentare” cu lapte, amplasate în pieţe, benzinării şi în alte zone publice.

(+) Click pentru a mări

Fermierii spanioli sunt dispuşi să investească în “pompe de alimentare” automate

Publicitate

Datorită preţului foarte mic primit de la distribuitori pe litrul de lapte, în medie 0,30 euro, fermierii din Catalunya au decis să achiziţioneze “pompe de alimentare” automate, pe care le vor administra chiar ei. 

Consumatorii vor putea achiziţiona lapte pasteurizat la preţuri mai mici decât în supermarket, în jur de 0,90 euro litrul. “Maşinile vor funcţiona cu monede, iar preţul va fi similar sau chiar mai mic faţă de preţul mediu din supermarket. Vom stabili un minim şi un maxim de preţuri pentru a elimina concurenţa neloială”, a declarat Joan Guitart, reprezentantul Uniunii fermierilor din Spania. 

Deşi nu există o lege care să împiedice funcţionarea acestor pompe automate, Uniunea fermierilor din Spania cere o prevedere care să le interzică celor care lucrează în industria laptelui să folosească aceste pompe, pentru a-i putea proteja pe micii producători. 

Dispozitivele sunt prevăzute cu un frigider şi câte două depozite. Fermierii vor fi anunţaţi printr-un SMS când trebuie să le reîncarce. Costul unui asemenea utilaj variază între 34.000 şi 37.000 de euro.

Taguri: fermieri lapte catalunya

Gogosile de borangic al profesorului Pompiliu Written by Administrator    Thursday, 11 September 2008 13:41 Am descoperit un personaj plin de idei, neobosit, care nu numai ca a invatat sa puna la treaba proiecte europene, cum e si cel cu viermii, dar isi invata si elevii sa nu mai "doarma" visand sa plece la munca in Spania sau Italia, dupa ce termina scoala, ci sa se apuce de o afacere aici, in tara. Read more...   Ingogosarea viermilor de matase Written by Administrator    Wednesday, 11 June 2008 14:33 Masuri sanitar veterinare; Ingogosarea larvelor. Read more...   Importanta economica a viermilor de matase Written by Administrator    Wednesday, 30 April 2008 15:04 Importanta cresterii viermilor de matase; Afaceri cu viermi de matase; Amelioararea genetica a viermilor de matase. Read more...   Sprijinirea crescatorilor de viermi de matase Written by Administrator    Saturday, 09 February 2008 14:03 Obiectiv. Masura de interventie pentru sprijinirea crescatorilor de viermi de matase are la bază principiile Organizarii Comune de Piata (OCP). Scopul masurii consta in acordarea unui sprijin crescatorilor de viermi de matase, in vederea adaptarii ofertei la cerintele pietei si imbunatatirii calitatii si cantitatii in ceea ce priveste cresterea viermilor de matase. Last Updated ( Thursday, 01 May 2008 09:18 ) Read more...   Cresterea viermilor de matase o afacere Written by Administrator    Wednesday, 30 January 2008 19:32 Infiintarea unei crescatorii de viermi de matase; Succesiune activitatilor; Productii si consumuri; Modulul sericicol familial Last Updated ( Thursday, 01 May 2008 11:00 ) Read more...   Cresterea larvelor de viermi de matase Written by ing. Mircea Suhoverschi    Wednesday, 21 November 2007 15:27   Larvele de varsta I - III; Larvele de varsta IV -V. Last Updated ( Thursday, 01 May 2008 14:04 ) Read more...

Viermii de matase si-au mancat malaiul Romania, altadata tara cu traditie in producerea de matase, nu mai face fata concurentei cu preturile de dumping ale chinezilor. La ora actuala, sericicultura autohtona se rezuma la o singura firma de profil, ocupata cu precadere cu pastrarea patrimoniului genetic si cu reproducerea materialului biologic.
GABRIEL PREDA


Dupa 1990, sericicultura a cunoscut un declin accentuat, productia actuala de gogosi de matase insemnand aproximativ 0,1% raportat la cea din 1989, de 1.894 de tone. Aceasta situatie a fost generata de defrisarea suprafetelor cu duzi ca urmare a retrocedarii terenurilor. Astfel, din cele aproximativ 5.000 de hectare cu plantatii intensive cu duzi pitici existente in anul 1989, au mai ramas numai circa 100 hectare. Incetarea activitatii a 19 societati comerciale din cele 20 existente in 1991, lipsa retelei (centrelor) zonale de distributie a oualor de viermi de matase si de colectare a gogosilor au fost tot atatea motive pentru care s-a ajuns la aceasta situatie de criza. TARA FARA TESATORII. In momentul de fata, in Romania, tara traditionala in producerea de matase, nu se mai arata nimeni interesat de acest sector. “Ne gasim in situatia posibilitatii producerii matasii, a puietilor, insa nu avem posibilitatea colectarii si prelucrarii acesteia“, ne-a declarat Dumitru Dogaru, directorul Sericarom SA, unica firma de profil din Romania. Multi se imbraca in haine de matase naturala, insa putini cunosc faptul ca in tara nu mai exista tesatorii. Firmele care mai produc articole vestimentare din astfel de material prefera sa cumpere tesaturi de matase din import, din China in special, de calitate mai proasta, dar care sunt comercializate la preturi de dumping. “Select“, ultima tesatorie specializata in prelucrarea matasii, s-a privatizat si si-a schimbat domeniul de activitate. De asemenea, “Matasea populara“, care apartine Armatei si folosea matasea pentru producerea de parasute, s-a reprofilat pe fibra sintetica.

Preocuparile din acest sector vizeaza pastrarea patrimoniului genetic si reproducerea materialului biologic. Inainte de 1990, statisticile internationale plasau Romania, stat fondator al Comisiei Sericicole Internationale, pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa la productia de gogosi de matase. In prezent, prin Sericarom, detinem ca patrimoniu genetic 65 de rase de viermi de matase si 59 de soiuri de duzi, din care unele sunt unice in lume.

CHINEZARII. Fiindca nu exista posibilitatea prelucrarii firului de matase in tesatorii, se incearca exportarea productiei. Aici, problemele vin in primul rand din partea concurentei neloiale a Chinei, care practica un pret pe kilogramul de gogosi de matase de 17 dolari. Pe piata externa, un kilogram de gogosi de matase costa 30,32 dolari, iar costul minim practicat de Romania este de 24 dolari. Mai jos de acesta nu se mai poate vorbi de profit. In asemenea situatie, desi inferioara calitativ, este preferata matasea chinezeasca. In ultima perioada, Sericarom exporta oua de viermi de matase in Grecia, tara aflata in curs de dezvoltare in acest domeniu, obtinand pe kilogramul de oua un pret de 600 euro. Pe piata interna, pentru valorificarea gogosilor de matase, pretul de vanzare catre centrele de colectare este de 100.000 lei/kilogram, crescatorilor fiindu-le acordata si o subventie de 20.000 lei/kilogram.

STIMULARE. Ministerul Agriculturii a propus acordarea unei subventii de 400.000 lei/cutia de 10 grame de oua de viermi de matase producatorilor agricoli care livreaza minimum 20 kilograme de gogosi crude pentru fiecare cutie de 10 grame. Cu toate ca ploile si timpul racoros din lunile mai si iunie anul curent au fost nefavorabile cresterii viermilor de matase, sunt crescatori care au obtinut peste 20 de kilograme de gogosi crude pe cutie, stabilit prin legislatie. Exista, de asemenea, fonduri SAPARD alocate sericiculturii. Sprijinul financiar acordat consta in construirea, modernizarea si extinderea cladirilor operationale si a utilitatilor pentru producerea, uscarea si procesarea produselor de matase; achizitionarea de echipamente si unelte noi pentru cresterea viermilor, procesarea si marketingul produselor de matase la nivelul firmei; infiintarea de plantatii de duzi, cuprinzand achizitionarea materialului saditor si plantarea acestuia. S-a alocat de asemenea, suma de 1.287,5 milioane de lei de la bugetul de stat pe anul 2004, destinata finantarii unor cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al viermilor de matase.

“Incet, incet, incepe sa se miste ceva. Pana in 2003 nu mai pomenea nimeni de sericicultura. Pentru anul viitor se prevede marirea fondurilor alocate cercetarii si, pentru prima oara, se vor da subventii pentru cultivarea unei plantatii de dud de minimum jumatate de hectar“, a mai spus Dumitru Dogaru.

In vederea adoptarii si implementarii acquis-ului comunitar in sectorul cresterii viermilor de matase, la Ministerul Agriculturii a avut loc, in perioada 9-11 decembrie 2003, reuniunea TAIEX cu expertii Uniunii Europene privind instruirea specialistilor romani si prezentarea reglementarilor Uniunii Europene pentru sericicultura. S-a ajuns la concluzia ca, in zona Balcanilor (zona cu potential sericicol), sa se realizeze un proiect comun pentru infiintarea si functionarea unei “banci de gene“ si ameliorarea soiurilor de dud. Pentru locatia acestei actiuni sansa mare o are Romania, avand cel mai mare potential in acest domeniu. “Exista in momentul de fata tot mai multi doritori sa puna pe picioare o crescatorie de viermi de matase. Situatia aceasta se datoreaza si faptului ca materialul biologic este pus gratuit la dispozitia crescatorilor“, a adaugat Dumitru Dogaru.


PARAMETRII AFACERII
Conform datelor oferite de Dumitru Dogaru, pentru infiintarea unei crescatorii e nevoie de o cladire sau o incapere care sa poata fi aerisita si care sa nu fie umeda, sa aiba ferestrele orientate spre nord-est. Pentru o cutie de 10 grame de oua este necesar un spatiu de 30 de metri patrati. Pe un hectar de teren pot fi plantati circa 8.000 de puieti de dud, care se comercializeaza intre 35.000 si 50.000 lei bucata. Un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 de grame de oua/serie. Perioada de crestere se desfasoara intre lunile mai-august si pot fi crescute doua serii de viermi de matase. De la iesirea din ou pana la urzirea gogosii viermele are nevoie de 35-40 de zile, dupa care urmeaza un timp optim de recoltare de aproximativ trei zile. Urzirea gogosii este facuta in 72 de ore, dupa care urmeaza alte patru zile pentru intarirea acestora. In total sunt cinci faze de crestere, despartite prin patru perioade de somn.

Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ 2 kilograme de gogosi, iar pentru cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de frunze. Matasea naturala, ca si produsele obtinute din ea au in prezent aplicabilitate nu numai in domeniul textil, firul de matase folosindu-se in electronica, in industria de panificatie, in aeronautica si in chirurgie. 

sursa: http://www.phg.ro/stire.php?cat_id=13&id=6981

Alimentatia si Cresterea Cainilor Saint Bernard

Cateva detaili despre cainele din rasa saint Bernard.

Daca va cumparati un caine saint Bernard este de preferat sa il cumparati de pui. Important este ca el sa aiba carnet de sanatate cu toate vaccinurile inregistrate. Aceste vaccinuri trebuiesc repetate dupa un timp iar dupa o perioada mai lunga ajunge o vaccinare anuala. Deparazitarea interiora trebuie repetata o data la cateva luni. Cainele saint Bernard umbla mult prin curte si este supus riscului de a primi viermisori.Acest risc este mult mai mare ca la un caine de apartament. La cainele saint Bernard ajuns la maturitate nu mai trebuie repetat atat de des deparazitarea.

Alimentatia cainelui saint Bernard este relativ usoara. Puii de caine saint Bernard trebuie haraniti de 3 – 4 ori pe zi iar cainii tineri de 2 ori pe zi. Cel mai bine este furaj gata facut din comert care contine toate vitaminele si mineralele de care cainele are nevoie. Alte feluri de furaje nu sunt indicate in special carnea cruda nu trebuie administrata. (carnea de porc poate fi mortala pentru cainii saint Bernard)

Cainii saint Bernard trebuie mentinuti mai slabi. Nu este indicat sa fie foarte grasi pentru ca ar putea suferi de defectiuni de schelet . Cainii saint Bernard maturi pot fi hraniti o data pe zi. La cainele saint Bernard este indicat din cand in cand sa i se controleze parul sa nu aiba diversi paraziti. Controlati si urechile. Cainile saint Bernard pot sa ajunga la varsta de 10 pana la 11 ani.

sursa: http://www.caini-saint-bernard.com

 

În perioada de dinainte de 1990, judeţul Mehedinţi era recunoscut prin exportul de nutrii. Una dintre puţinele ferme din ţară de acest gen era în comuna Baloteşti.

Economia de piaţă şi-a pus însă amprenta într-un mod negativ asupra creşterii nutriilor mehedinţene. În cele trei hale de creştere a nutriilor de la ferma din Baloteşti, construită şi dată în exploatare în anii ’70, se aflau în permanenţă aproximativ 3.000 de exemplare.

Ajunse la maturitate, majoritatea dintre acestea erau exportate, pe plan local rămânînd numai comenzile ştabilor Partidului. Înainte de căderea comunismului, ferma din Baloteşti a adus statului român milioane de dolari, în special din Italia şi Franţa.

Din această fermă emblematică pentru economia judeţului nu au rămas acum decât zidurile dărăpănate ale halelor, ce se pot prăbuşi în orice moment. După 1990, acţiunile societăţii de care aparţinea ferma, transformată în S.C. Drobeta Comb S.A., au fost preluate de un investitor italian.

Neputându-i reda destinaţia anterioară, acesta a hotărât, în anul 2001, închirierea fermei către un investitor severinean. În contractul dintre cele două părţi, chiriaşul se obliga să nu-i schimbe destinaţia, dar şi să execute lucrările de întreţinere necesare.

În urmă cu doi ani însă, APAPS Craiova şi Direcţia Agricolă Mehedinţi au executat un inventar inopinant. A rezultat, în urma acestuia, că cele trei hale de creştere a nutriilor au fost transformate în încăperi unde se creşteau porci şi păsări, al căror număr faptic nu se regăsea şi scriptic.

Din acest motiv, S.C. Drobeta Comb S.A. este hotărâtă să rezilieze contractul cu afaceristul severinean, deoarece acesta nu a plătit chiria de peste un an, şi nu a executat nici o lucrare de întreţinere a celor trei hale de producţie.

Chiar şi conducerea Direcţiei Agricole Mehedinţi este hotărâtă să intervină în acest scop, avînd în vedere că o serie de întreprinzători doresc să-i redea fermei obiectul de activitate ce i-a adus gloria.

Autor : Gabriel PREDA
Vineri, 04 Februarie 2005 - 07:05 AM

INSTITUTII

Ministerul agriculturii, padurii si dezvoltarii rurale
http://www.maap.ro

Autoritatea natinala sanitar veterinara
http://www.ansv.ro

Guvernul Romaniei
http://www.guv.ro

Agentia de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit
http://www.sapard.ro

Agentia Nationala pentru protectia mediului
http://www.anpm.ro

Delegatia Comisiei Europene in Romania
www.infoeuropa.ro

Uniunea Europeana on line
www.europa.eu.int

Parlamentul European
www.europarl.eu.int

Ministerul Integrarii Europene
www.mie.ro       

cateva siteuri utile pentru crescatori:

http://www.times.ro/international/ucraina-acuza-romania-de-furt

Ucraina acuza Romania de furt

22/01/2009 - 05:46 — ionut

O declaratie socanta a Iuliei Timosenko a pus pe jar angajatii ministerului de Externe al Romaniei.

Iulia Timosenko, prim ministru al Ucrainei, a acuzat Romania ca fura cereale, cu ajutorul porumbeilor  voiajori.

Timosenko a precizat ca Romania are o brigada de 500.000 de porumbei voiajori, care trec granita si fura  grau din silozurile ucrainenilor. IN total, porumbeii dresati ar fi furat 50.000 de tone de grau pana in  prezent.

Cum se desfasoara furtul?

Precum se poate vedea in imagine, porumbeii sunt dotati cu o punga, cu care zboara pe teritoriul Ucrainei, patrund prin efractie in silozuri, dupa care umplu punga cu grau, porumb sau secara.

Dupa ce au umplut punga, porumbeii romanesti dresati se intorc pe un culoar de zbor diferit, pe deasupra Bucovinei, pentru a evita sistemul de protectie anti-racheta montat in Cehia.

Porumbeii zboara la altitudini joase si nu pot fi detectati de radar.

Romania neaga aceste enormitati

Desi explicatia furtului cu porumbei voiajori este extrem de plauzibila, Ministerul de Externe al Romaniei neaga implicarea statului nostru in asemenea activitati criminale.

Totusi, in ultimele zile, tara noastra a exportat peste 100.000 de tone de grau in Irak, provenienta graului fiind pana in acest moment nedezvaluita.

Ucraina avertizeaza Romania cu stoparea livrarilor de gaze in cazul in care refuza sa plateasca integral cantitatea de grau furata cu ajutorul porumbeilor voiajori dresati.